Sari la conținut

Miguel Díaz-Canel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Miguel Díaz-Canel
Date personale
Nume la naștereMiguel Mario Díaz-Canel Bermúdez Modificați la Wikidata
Născut (66 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Placetas, Villa Clara Province⁠(d), Cuba[3][4] Modificați la Wikidata
Număr de copii3 Modificați la Wikidata
CopiiMiguel Mario Díaz-Canel Villanueva[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Cuba Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer
lector
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSanta Clara
Havana Modificați la Wikidata
Limbi vorbitespaniolă Modificați la Wikidata
primer secretario del Partido Comunista de Cuba Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deRaúl Castro
Presidente de Cuba Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[5]
Precedat deRaúl Castro
primer ministro de Cuba[*][[primer ministro de Cuba (Head of the Council of Ministers of Cuba)|​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deRaúl Castro
Succedat deManuel Marrero Cruz
vicepresidente de Cuba Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJosé Ramón Machado Ventura[*]​
Succedat deSalvador Valdés Mesa[*][[Salvador Valdés Mesa (politician cubanez)|​]]
Vicepresidente del Consejo de Estado y de Ministros de Cuba Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJosé Ramón Machado Ventura[*]​
Succedat deSalvador Valdés Mesa[*][[Salvador Valdés Mesa (politician cubanez)|​]]
Ministro de Educación Superior de Cuba Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJuan Vela Valdés[*][[Juan Vela Valdés (Cuban politician)|​]]
Succedat deRodolfo Alarcón Ortiz[*][[Rodolfo Alarcón Ortiz (Cuban politician)|​]]
PremiiOrdinul Eliberatorului[*]​ ()
Huân chương Hồ Chí Minh[*][[Huân chương Hồ Chí Minh |​]] ()
Ordinul Vulturul Aztec cu colan[*]​ ()
Ordinul Prințul Henric, cl. I[*]​ ()
Order of the Welwitschia[*][[Order of the Welwitschia (order in Namibia)|​]] ()
Ordre Agostinho Neto[*][[Ordre Agostinho Neto (Angolan state award)|​]] ()
Partid politicPCC[*][[PCC |​]]  Modificați la Wikidata
Ideologiecomunism[6] Modificați la Wikidata
Alma materUniversidad Central de Las Villas[*][[Universidad Central de Las Villas (public university in Santa Clara, Cuba)|​]] (inginerie electronică, )
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Miguel Díaz-Canel Bermúdez (n. , Placetas, Villa Clara Province⁠(d), Cuba) este un politician și inginer cubanez. Începând din 2021 este al 8-lea prim-secretar al Partidului Comunist din Cuba, iar din 2019 este al 17-lea președinte al Cubei. În calitate de prim-secretar, el este cea mai puternică persoană din guvernul cubanez. Díaz-Canel i-a succedat fraților Fidel și Raúl Castro, devenind primul lider cubanez din afara familiei Castro de la 1958 și primul șef de stat non-Castro din 1976. Este membru al Biroului Politic din 2003. A fost ministru al Învățământului Superior între 2009 și 2012, când a fost promovat vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Un an mai târziu, în 2013, a fost ales prim-vicepreședinte al Consiliului de Stat. În 2018, i-a succedat lui Raúl Castro ca președinte al Consiliului. După adoptarea unei noi constituții, a preluat funcția nou (re)creată de președinte al Cubei. La 19 aprilie 2021, a fost numit prim-secretar al Partidului Comunist din Cuba, după retragerea lui Raúl Castro, completând astfel tranziția către o conducere nedinastică în Cuba.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Díaz-Canel s-a născut la 20 aprilie 1960 în Santa Clara, în provincia Villa Clara, fiind fiul Aídei Bermúdez, profesoară, și al lui Miguel Díaz-Canel, muncitor într-o uzină mecanică din Santa Clara, Cuba[7][8]. Este de origine spaniolă-asturiană pe linie paternă; străbunicul său, Ramón Díaz-Canel, a plecat din Castropol, Asturias, Spania, spre Havana la sfârșitul secolului al XIX-lea[9][10].

A absolvit Universitatea Centrală din Las Villas în 1982 ca inginer electronist și s-a alăturat Forțelor Armate Revoluționare Cubaneze[11][12]. Începând din aprilie 1985, a predat inginerie la alma mater[13]. În 1987, a participat la o misiune internațională în Nicaragua, în calitate de prim-secretar al Ligii Tineretului Comunist din Villa Clara[11].

Carieră politică

[modificare | modificare sursă]

În 1993, Díaz-Canel a început să lucreze în cadrul Partidului Comunist din Cuba, iar un an mai târziu a fost ales prim-secretar al Comitetului Provincial de Partid din provincia Villa Clara, cea mai înaltă funcție în administrația provincială[12][14]. Și-a câștigat o reputație de competență în această funcție[14], perioadă în care se spune că a susținut drepturile persoanelor LGBT, într-un moment în care mulți din provincie priveau cu dezaprobare homosexualitatea[15]. În 2003, a fost ales în aceeași funcție în provincia Holguín[12][16]. Tot în acel an, a fost cooptat ca membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Cuba[17].

Díaz-Canel a fost numit ministru al Învățământului Superior în mai 2009, funcție pe care a deținut-o până la 22 martie 2012, când a devenit vicepreședinte al Consiliului Miniștrilor (echivalentul unui viceprim-ministru)[12][18]. În 2013, a devenit, de asemenea, prim-vicepreședinte al Consiliului de Stat[12]. În această calitate, Díaz-Canel a acționat ca principal adjunct al președintelui Raúl Castro.

Președinția

[modificare | modificare sursă]

În 2018, Castro, în vârstă de 86 de ani, s-a retras din funcțiile de președinte al Consiliului de Stat și al Consiliului Miniștrilor, deși a rămas prim-secretar al Partidului Comunist din Cuba și comandant suprem al Forțelor Armate Revoluționare Cubaneze[19]. La 18 aprilie 2018, Díaz-Canel a fost anunțat drept singurul candidat pentru a-i succeda lui Castro ca președinte[14]. A fost ales oficial de Adunarea Națională pe 19 aprilie[14] și a depus jurământul în aceeași zi[20]. Este primul președinte născut după Revoluția Cubaneză din 1959 și primul, din 1976, care nu face parte din familia Castro[15].

Díaz-Canel împreună cu liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și președintele iranian, Ebrahim Raisi

A primit o vizită din partea președintelui venezuelean Nicolás Maduro la doar două zile după învestirea sa. S-a întâlnit din nou cu Maduro în mai 2018 la Caracas, cu ocazia primei sale vizite oficiale externe în calitate de șef de stat. În cadrul primei sale călătorii politice multilaterale de la preluarea președinției, Díaz-Canel a vizitat, în noiembrie 2018, mai mulți aliați eurasiatici ai Cubei. Au fost organizate întâlniri diplomatice în Rusia, Coreea de Nord, China, Vietnam și Laos. Escale scurte în Regatul Unit și Franța au inclus și întâlniri cu parlamentari britanici și lideri francezi. În martie 2019, Díaz-Canel și soția sa i-au primit la Havana pe Charles, Prinț de Wales, și pe Camilla, Ducesă de Cornwall, fiind prima vizită a unor membri ai familiei regale britanice în Cuba[21].

În octombrie 2019, Díaz-Canel a devenit președintele Republicii Cuba, o funcție reînființată în februarie același an, după ce o serie de reforme constituționale au fost aprobate printr-un referendum constituțional[22]. Această funcție a înlocuit-o pe cea pe care o deținea din aprilie anul precedent, respectiv președinte al Consiliului de Stat, funcția care fusese anterior cea mai înaltă în stat. Funcția de președinte al Consiliului de Stat a devenit una de importanță redusă și este exercitată în prezent de Esteban Lazo Hernández⁠(d), în calitatea sa de președinte al Adunării Naționale a Puterii Populare. Reformele lui Díaz-Canel au inclus, printre altele, limitarea mandatului prezidențial la două mandate consecutive de câte cinci ani și interzicerea discriminării pe bază de gen, identitate de gen sau orientare sexuală[23][24][25]. Guvernul său a reformat, de asemenea, Codul Familiei în 2022, în urma unui referendum aprobat, care a legalizat, printre altele, căsătoria între persoane de același sex, adopția de către cuplurile de același sex și maternitatea altruistă pentru altul. Aceste politici au fost descrise ca fiind cele „mai progresiste” din America Latină[26].

Díaz-Canel alături de președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Kremlin, 22 noiembrie 2022

Administrația sa a suprimat disidența, în special în contextul protestelor din Cuba din 2021, declanșate de agravarea crizei COVID-19. A sugerat combaterea crizei alimentare cu pizza, guarapo și limonadă[27][28], și a schimbat sistemul valutar al țării[29]. În timpul protestelor, a declarat: „Ordinul de luptă a fost dat – în stradă, revoluționari[30]!”

Díaz-Canel alături de președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, la Paris, Franța, 22 iunie 2023

Lider al Cubei

[modificare | modificare sursă]

La 19 aprilie 2021, Díaz-Canel a devenit oficial Prim-secretar al Partidului Comunist, în urma demisiei lui Raúl Castro. Aceasta l-a transformat în liderul de facto și de jure al Cubei. BBC News a declarat că Díaz-Canel este loial ideologiilor fraților Castro[31].

În timpul invaziei rusești în Ucraina din 2022, guvernul cubanez a dat vina pe Statele Unite pentru criza din Ucraina și a susținut dreptul Rusiei la autoapărare împotriva extinderii NATO, însă nu a sprijinit invazia, afirmând că conflictul ar trebui să fie soluționat pe cale diplomatică[32]. Díaz-Canel l-a vizitat pe Vladimir Putin la Moscova în noiembrie 2022, iar cei doi lideri au criticat sancțiunile occidentale împotriva Cubei și Rusiei. De asemenea, au inaugurat un monument dedicat lui Fidel Castro într-unul dintre cartierele Moscovei[33].

La 19 aprilie 2023, Díaz-Canel a fost reales de Adunarea Națională pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte, alături de Salvador Valdés Mesa⁠(d) în funcția de vicepreședinte. În ciuda condițiilor economice dificile cu care se confruntă țara, realegerea sa era larg anticipată și a primit un sprijin larg din partea membrilor Adunării, 97,66% susținând propunerea pentru Díaz-Canel și 93,4% pe cea pentru Valdés. Președintele a fost lăudat de către membrii Adunării pentru conducerea sa în circumstanțe dificile și pentru faptul că a acordat prioritate muncii colective, inovației și științei[34][35].

În decembrie 2023, Díaz-Canel a condamnat genocidul palestinienilor din Fâșia Gaza și a calificat Israelul drept un stat terorist[36]. A participat la o manifestație pro-palestiniană la Havana[37]. La 15 octombrie 2024, a condus o nouă manifestație pro-palestiniană în capitala Cubei[38].

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Díaz-Canel are doi copii din prima sa căsătorie cu Marta Villanueva, căsătorie care s-a încheiat prin divorț. În prezent, locuiește împreună cu a doua sa soție, Lis Cuesta Peraza[39].

La 23 martie 2021, Díaz-Canel a obținut titlul de doctor în științe tehnice, susținând o teză intitulată „Sistem de management guvernamental bazat pe știință și inovație pentru dezvoltarea durabilă a Cubei”[40].

Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Angola: Ordinul „Dr. António Agostinho Neto” (2019)[41]
  • Venezuela: Colanul Ordinului Eliberatorului (2018)[42]
  • Vietnam: Ordinul „Ho Chi Minh” (2018)[43]
  • Mexic: Colanul Ordinului Vulturului Aztec (2023)[44]
  • Portugalia: Colanul Mare al Ordinului Prințului Henric (2023)[45]
  • Namibia: Clasa I a Ordinului celei mai vechi Welwitschia mirabilis (2023)[46]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Miguel Diaz-Canel” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
  2. ↑ „Miguel Díaz-Canel” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
  3. ↑ https://www.excelsior.com.mx/opinion/pascal-beltran-del-rio/miguel-diaz-canel-el-discreto-ascenso/1233671. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ↑ „Store norske leksikon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
  5. ↑ „The International Directory of Government 2022” (ed. 19). . p. 161. OL 28906511W. Wikidata Q114398425.
  6. ↑ . Euronews. https://es.euronews.com/business/2026/06/19/cuba-aprueba-un-paquete-de-reformas-economicas-que-amplia-el-espacio-para-la-inversion-pri. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ↑ Alfonso, Pablo (). „Díaz-Canel no es un relevo histórico (Díaz-Canel nu este o succesiune istorică)” (în spaniolă). Martí Noticias. Accesat în .
  8. ↑ Ahmed, Azam; Robles, Frances (). „Who Is Miguel Díaz-Canel, Cuba's New President? (Cine este Miguel Díaz-Canel, noul președinte al Cubei?)” (în engleză). The New York Times. Arhivat din original în . Accesat în .
  9. ↑ „El pasado asturiano del nuevo presidente de Cuba (Trecutul asturian al noului președinte al Cubei)” (în spaniolă). La Voz de Asturias. Accesat în .
  10. ↑ „Díaz-Canel, otro presidente de un país americano descendiente de emigrantes (Díaz-Canel, un alt președinte al unei țări americane descendent din emigranți)” (în spaniolă). La Voz de Galicia. Accesat în .
  11. 1 2 „Miguel Díaz-Canel: Cuba's post-Castro president (Miguel Díaz-Canel: Președintele Cubei de după Castro)” (în engleză). Al Jazeera. Accesat în .
  12. 1 2 3 4 5 Cave, Damien (). „Raúl Castro Says His New 5-Year Term as Cuba's President Will Be His Last (Raúl Castro spune că noul său mandat de 5 ani ca președinte al Cubei va fi ultimul)” (în engleză). The New York Times. Arhivat din original în . Accesat în .
  13. ↑ Newman, Ed (). „Cuban president highlights Fidel Castro's thoughts about education (Președintele cubanez evidențiază gândurile lui Fidel Castro despre educație)” (în engleză). Radio Havana Cuba. Accesat în .
  14. 1 2 3 4 „Miguel Díaz-Canel: Cuba selects first non-Castro president since Fidel (Miguel Díaz-Canel: Cuba alege primul președinte din afara familiei Castro de la Fidel încoace)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
  15. 1 2 Augustin, Ed (). „After six decades of Castro rule, Cubans greet end of era with a shrug (După șase decenii de conducere Castro, cubanezii întâmpină sfârșitul unei ere cu indiferență)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
  16. ↑ „En sustitución de Juan Vela es designado Miguel Díaz Canel ministro de Educación Superior (Înlocuindu-l pe Juan Vela, Miguel Díaz-Canel este numit ministru al Educației Superioare)” (în spaniolă). Cuba Headlines. . Accesat în .
  17. ↑ Villarreal, Ryan (). „Sustaining the System: Cuba's New VP Díaz-Canel Marks Ascent of Younger Generation (Menținerea sistemului: Noul vicepreședinte al Cubei, Díaz-Canel, marchează ascensiunea unei generații mai tinere)” (în engleză). International Business Times. Accesat în .
  18. ↑ „Nota oficial (Notificare oficială)” (în spaniolă). Granma. . Accesat în .
  19. ↑ „Raúl Castro to lead Cuba's Communist Party until 2021 (Raúl Castro va conduce Partidul Comunist al Cubei până în 2021)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
  20. ↑ „Cuba's Raúl Castro hands over power to Miguel Díaz-Canel (Raúl Castro predă puterea lui Miguel Díaz-Canel)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
  21. ↑ „Prince Charles and Camilla make history in Cuba (Prințul Charles și Camilla fac istorie în Cuba)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
  22. ↑ Delgado Legon, Elio (). „Cuba's Reformed Constitution, a Democratic and Participatory Process (Constituția reformată a Cubei, un proces democratic și participativ)” (în engleză). Havana Times. Accesat în .
  23. ↑ Frank, Marc (). „Explainer: What is old and new in Cuba's proposed constitution (Explicație: Ce este vechi și ce este nou în constituția propusă a Cubei)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
  24. ↑ „Cuba expands rights but rejects radical change in updated constitution (Cuba extinde drepturile dar respinge schimbări radicale în constituția actualizată)” (în engleză). United Press International. . Accesat în .
  25. ↑ Rodríguez Mega, Emiliano (). „Cuba acknowledges climate change threats in its constitution (Cuba recunoaște amenințările schimbărilor climatice în constituția sa)” (în engleză). Nature. Accesat în .
  26. ↑ Sheridan, Mary Beth (). „Cuba approves same-sex marriage in historic turnabout (Cuba aprobă căsătoria între persoane de același sex într-o schimbare istorică)” (în engleză). The Washington Post. Arhivat din original în . Accesat în .
  27. ↑ „Miguel Díaz-Canel: "La limonada es la base de todo" (Miguel Díaz-Canel: „Limonada este baza tuturor")” (în spaniolă). CubaNet. . Accesat în .
  28. ↑ Pentón, Mario J. (). „Limonada y guarapo, las nuevas propuestas del gobernante Díaz-Canel para la escasez en Cuba (Limonadă și guarapo, noile propuneri ale liderului Díaz-Canel pentru penuria din Cuba)” (în spaniolă). El Nuevo Herald. Arhivat din original în . Accesat în .
  29. ↑ Yaffe, Helen (). „Day Zero: how and why Cuba unified its dual currency system (Ziua Zero: cum și de ce Cuba și-a unificat sistemul monetar dual)” (în engleză). LSE Latin America and Caribbean Blog. Accesat în .
  30. ↑ „El presidente de Cuba: "La orden de combate está dada, a la calle los revolucionarios" (Președintele Cubei: „Ordinul de luptă a fost dat, revoluționarii să iasă în stradă")” (în spaniolă). Público. . Accesat în .
  31. ↑ „Cuba leadership: Díaz-Canel named Communist Party chief (Conducerea Cubei: Díaz-Canel numit lider al Partidului Comunist)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
  32. ↑ Corral, Oscar J. (). „In Cuba, a new exodus as economy worsens and opposition grows (În Cuba, un nou exod pe măsură ce economia se deteriorează și opoziția crește)” (în engleză). Miami Herald. Accesat în .
  33. ↑ Teslova, Elena (). „Russian, Cuban presidents meet in Moscow, decry 'unfair' sanctions (Președinții Rusiei și Cubei se întâlnesc la Moscova, denunțând sancțiunile 'nedrepte')” (în engleză). Anadolu Agency. Accesat în .
  34. ↑ „Reelecto Miguel Díaz-Canel presidente de la República de Cuba (Reales ales Miguel Díaz-Canel președinte al Republicii Cuba)” (în spaniolă). Prensa Latina. . Accesat în .
  35. ↑ Oppmann, Patrick (). „Cuba's President Miguel Díaz-Canel wins a second term (Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, câștigă un al doilea mandat)” (în engleză). CNN. Accesat în .
  36. ↑ Gamba, Laura (). „Cuba condemns 'genocide' committed by 'terrorist state of Israel' (Cuba condamnă 'genocidul' comis de 'statul terorist Israel')” (în engleză). Anadolu Agency. Accesat în .
  37. ↑ „Thousands march in Havana in solidarity with Palestinian people (Mii de oameni mărșăluiesc în Havana în solidaritate cu poporul palestinian)” (în engleză). Associated Press. . Accesat în .
  38. ↑ „Cuban president leads pro-Palestinian march in Havana (Președintele cubanez conduce un marș pro-palestinian la Havana)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
  39. ↑ „¿Quién es Miguel Díaz-Canel, el sucesor de Fidel y Raúl Castro? (Cine este Miguel Díaz-Canel, succesorul lui Fidel și Raúl Castro?)” (în spaniolă). Diario Popular. . Arhivat din original în . Accesat în .
  40. ↑ „Califican de 'totalmente espectacular' tesis doctoral del presidente cubano Miguel Díaz-Canel (Tesia doctorală a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel calificată drept 'totalmente espectacular')” (în spaniolă). Cuba Noticias 360. . Accesat în .
  41. ↑ „Cuba. Condecoran a Raúl Castro y Díaz-Canel con la orden Agostinho Neto (Fotos) (Cuba. Raúl Castro și Díaz-Canel decorați cu Ordinul Agostinho Neto)” (în spaniolă). Resumen Latinoamericano. . Accesat în .
  42. ↑ „Cuban President Conferred Venezuela's Highest Distinction (Președintele Cubei decorat cu cea mai înaltă distincție a Venezuelei)” (în engleză). Artemisa Radio Web. . Arhivat din original la . Accesat în .
  43. ↑ „Vietnam condecora a Díaz-Canel con la Orden de Ho Chi Minh (Vietnam îl decorează pe Díaz-Canel cu Ordinul Ho Chi Minh)” (în spaniolă). Cubadebate. . Accesat în .
  44. ↑ Díaz-Canel, Miguel (). „Recibí con emoción la Orden Agostinho Neto, otorgada por el hermano pueblo angolano. (Am primit cu emoție Ordinul Agostinho Neto, acordat de fratele popor angolez.)” (în spaniolă). Twitter. Arhivat din original în . Accesat în .
  45. ↑ „Fruitful meeting between presidents of Cuba and Portugal (Întâlnire fructuoasă între președinții Cubei și Portugaliei)” (în engleză). Prensa Latina. . Accesat în .
  46. ↑ „President of Namibia receives his Cuban counterpart (Președintele Namibiei îl primește pe omologul său cubanez)” (în engleză). Cubaminrex. . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Miguel_Díaz-Canel&oldid=17077056